Centrul Cultural Pitești, programul evenimentelor următoare!

Clubul literar-artistic „Mona Vâlceanu”, coordonat de editorul, scriitoarea, profesoara de limba și literatura română Maria Mona Vâlceanu, luni, 7 aprilie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Clubul literar artistic va prezenta Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg - studii și documente românești. Va fi prezentat și Buletinul Simpozionului . Se vor prezenta lucrări de dr. Elena Armenescu, Gabriela Banu, Mihai Neagu Basarab, Nicolae Georgescu, Florentin Popescu”, informează Mona Vâlceanu.

Dialogul cu tema „Licean din prezent pentru un viitor altfel”, în cadrul proiectului cultural „La Vama Vremii”, coordonat de publicistul și scriitorul Nicolae Badiu, avându-l invitat pe elevul Toader Remus Popescu, eveniment care va avea loc luni, 7 aprilie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Invitatul meu, Toader Remus Popescu, realizator de podcast, actor, multiple preocupări, este un elev din prezent, pentru un viitor altfel! Vă invit să-l cunoașteți! Merită!”, spune Nicolae Badiu.

Prelegerea cu tema „Alcuin din York – ”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document „Restituiri” Pitești, istoricul dr. Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, luni, 7 aprilie, de la ora 20.00.

“Alcuin din York a fost unul dintre cărturarii mari ai Renașterii carolingiene; discuțiile sale despre filosofie sunt un dialog imaginar între dascăl și elevi în spiritul reformei începute de Carol cel Mare. Un singur om, mai multe nume este o sintagmă care i se potrivește și lui: Alhwine - numele de copil, Albinus - numele pe care îl folosea în relațiile sale cu Biserica; Flaccus - unul dintre pseudonimele sale literare... Indiferent de originea sa (nobilă sau umilă), incertă încă, Alcuin a crescut și s-a format ca om și cărturar în cadrul școlii din York. Nu a avut vreo ambiție de a avansa în ierarhia ecleziastică, misiunea lui a fost cea educațională, iar faima lui de magister a depășit în timp orice altă funcție religioasă ar fi putut avea. Editura a tradus recent această operă veche medievală, împreună cu și și <Îndemn general> (2024, traducere din latină, introducere și note de Isabela Grigoraș). Lucrarea este prima traducere integrală în limba română a acestor texte”, informează Marin Toma.

Dialogul cu tema „Viitorul șahului argeșean este pe mâini bune”,

în cadrul proiectului cultural „Pasionat de Șah cu Andrei Rădulescu”, coordonat de instructorul de șah ing. Andrei Rădulescu, avându-l invitat pe elevul Vladimir Ștefan Vorovenci, eveniment care va avea loc marți, 8 aprilie, de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Prelegerea cu tema „Literatură și Filosofie în Cultura Română: Titu Maiorescu, Emil Cioran, Camil Petrescu, Lucian Blaga”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice Acad. „Andrei Rădulescu” al Academiei Române, eveniment care va avea loc marți, 8 aprilie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Filosofia se poate prezenta și sub alte înfățișări, spre exemplu ale artei. Foarte adesea, o regăsim înveșmântată în haine literare, exersând genuri precum dialogul, fabula, utopia, mitul (și lista ar putea continua). Antichitatea folosește dialogul și fabula ca instrumente pedagogice și euristice, iar Renașterea redescoperă și rafinează aceste genuri literare pe care le îmbogățește și - uneori - le teoretizează. Filosofia este adesea în operele literare de orice gen, cu precădere în roman și nuvelă. Nici poezia nu face excepție, și știm că Heidegger vorbea despre dintre gândirea (Denken) și creația (Dichtung) poetică. Felul în care, în perioada târzie, s-a dedicat interpretării poemelor lui Hölderlin, Rilke, Trakl sau Stefan George este cât se poate de grăitor. Wittgenstein, la rândul său, spunea într-una dintre însemnările sale: . Legătura dintre cele două domenii pare să fie una de profunzime. Se poate oare <întrupa> un gând filosofic, adesea formalizat în concepte, în literaturii? Aș spune că nu doar filosofia îmbracă la un moment dat literaturii, ci și literatura pune în joc motive, teme, conținuturi și sensuri care cer să fie interpretate filosofic. Această realitate a creației spiritului uman este prezentă și în cultura română. Spre exemplificare, am ales pentru această prelegere opera filosofică și literară, sau altfel spus întruchiparea filosofiei în literatură la patru mari personalități ale literaturii și filosofiei române: Titu Maiorescu, Emil Cioran, Camil Petrescu și Lucian Blaga”, spune Marius Andreescu. 

Dialogul cu tema „Spirala Timpului”, în cadrul proiectului cultural „Povești Pictate”, coordonat de Mihaela Viorela Martin, artist plastic și promotor cultural, având-o invitată pe Cristina Machedonski, din București, artist plastic, creatoare de bijuterii, interpretă de muzică ușoară din București, eveniment care va avea loc marți, 8 aprilie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Cristina Machedonski s-a născut la data de 10 octombrie 1968, în București. Este artist plastic și creatoare de bijuterii în cupru și în alte metale. Este reprezentantă a curentului artistic , membră a A.A.P.B. (Asociația Artiștilor Plastici București). În majoritatea creațiilor sale se regăsește o spirală reprezentând credința întoarcerii pe Pământ. Are multe expoziții personale în Italia, unde a locuit timp de 17 ani. (prof. pictor Cojocaru Vergil Cover)”, informează Mihaela Viorela Martin.

Prelegerea cu tema „Veronica Micle. 175 de ani de la naștere” (II), în cadrul proiectului cultural-educativ „Teme Culturale în Emoții Raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, eveniment care va avea loc miercuri, 9 aprilie, de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Prelegerea cu tema „Rugăciunile Poeților”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Literatura Română Necanonică”, susținut de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, eveniment care se va desfășura miercuri, 9 aprilie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Filonul religios poate fi urmărit în toată poezia românească, atât în cea populară, cât şi în cea cultă. De multe ori putem constata în poezia cultă îmbinarea temei religioase cu cea patriotică, autohtonizarea faptelor biblice, precum şi o viziune panteistă, aşa cum găsim şi în poezia populară. Sute de poeţi români au scris poezie cu tematică religioasă ori măcar au apelat la lexicul şi sintaxa stilului bisericesc. Sunt poezii în care sunt exprimate diferite sentimente: de la îndoială şi răzvrătire, la smerenie şi pocăinţă, de la chinurile detenţiei, la bucuria sărbătorilor, de la o abordare gravă, la una ludică. Dimensiunea religioasă a existenţei a căpătat de-a lungul timpului forme inedite de vibraţie şi expresie lirică prin actul creaţiei individuale ca literatură de inspiraţie religioasă”, spune Iudita Dodu Ieremia.

Conferința cu tema „Chiriță 100. Cireșarii 70”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei de cultură „Argeș”, scriitorul dr. Leonid Dragomir, avându-l invitat pe scriitorul și editorul Lucian Pricop, eveniment care va avea loc miercuri, 9 aprilie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Conferința scriitorului și editorului Lucian Pricop, intitulată , va analiza la centenarul Constantin Chiriță influența pe care romanul și ecranizările acestuia au avut-o – și continuă să o exercite – asupra mentalităților a generații succesive de adolescenți, de-a lungul a 70 de ani. Conferința va fi însoțită de proiecția video a unui film conținând pagini de manuscris, fotografii și clipuri din arhiva Chiriță, precum și poeme inedite dedicate și oferite prozatorului de către Nichita Stănescu”, informează Leonid Dragomir.   

Dialogul cu tema „Cere şi ţi se va da, bate şi ţi se va deschide”, în cadrul proiectului „Medalion artistic cu Mariana Claudia Filipescu”, coordonat de interpreta de romanțe și folclor Mariana Claudia Filipescu, având-o invitată pe Dana-Irina Stănculea-Gîju, din Bucureşti, eveniment care va avea loc joi, 10 aprilie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Invitata mea, Dana-Irina Stănculea-Gîju, din Bucureşti, născută la 23 decembrie 1975,  este redactor la Editura Militară din Bucureşti (M.Ap.N.), este membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membră fondatoare a trupei , membră a - fondator soprana Liliana Pagu - și este soprană în Corul   din anul 1995. Este licenţiată în presă scrisă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiintele Comunicării din Bucureşti (1998), are Master în Comunicare Audio- Vizuală la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative Bucureşti (2021), este absolventă a Şcolii Populare de Arte Bucureşti, secţia Canto muzică clasică (2024). Printre creaţiile sale literar- muzicale se numără: - 2014; - 2014; - 2017; - album trilingv - 2020; - 2021; - 2018. Dintre premiile obținute, amintim: Premiul al III-lea la secţiunea la cea de 47-a ediţie a Festivalului-concurs naţional de literatură , Târgovişte - 2025; Trofeul la secţiunea , ediţia a X-a a Festivalului-concurs naţional , Bucureşti - 2024; Premiul I la secţiunea , la ediţia a VI-a a Concursului internaţional de interpretare SCHERZO, la Colegiul Naţional , Bucureşti - 2024; Trofeele secţiunilor , şi la ediţia a XXIII-a Festivalului internaţional de interpretare vocală, instrumentală şi dans , Galaţi - 2025. Doamna Dana-Irina Stănculea- Gîju, tenace, neobosită căutătoare şi creatoare de frumos, este o personalitate culturală complexă care dă sens şi plusvaloare vieţii”, spune Mariana Claudia Filipescu.

Dialogul cu tema „Eminescu la Ipotești și în lume”, în cadrul proiectului cultural „Invitați la ”, coordonat de poetul Virgil Diaconu, directorul revistei , având-o invitată pe scriitoarea Ala Sainenco, managerul Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii , eveniment care se va desfășura joi, 10 aprilie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Ala Sainenco a fost decan al Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Bălți (2014-2016), Republica Moldova, și a obținut titlul de Conferențiar universitar în Limba română (2007) și titlul de Doctor în filologie (2002). A publicat volumele: (PIM, 2013); (Eikon, 2024); (PIM, 2014); este coautoarea manualelor: (PIM, 2013), (ARC, 2017), a Dicționarului asociativ al limbii române, Vol. 1: (Junimea, 2016); coordonează apariția Revistei de Studii Românești , bianuală, sub egida Memorialului – Centrul Național de Studii ”, precizează Virgil Diaconu.

Spectacole dedicate Simfoniei Lalelelor , ediția 48, care se vor desfășura în zilele de vineri, 11 aprilie, sâmbătă, 12 aprilie și duminică, 13 aprilie, între orele 11.00 și 19.00, în Parcul „Lunca Argeșului”.